Sari la conținutul principal
Vezi AGIR — Asociația Generală a Inginerilor din România ISSN-L 1224-7928 · Online ISSN 2247-3548
Sigla AGIR
Buletinul AGIR
Revistă științifică trimestrială · din 1919
Indexată în baze de date internaționale EBSCOhost — EBSCO Publishing Inc. Index Copernicus International
Indexată în EBSCOhostIndex Copernicus International

Căutare

21 articole găsite pentru „urban mobility”.

  1. MOBILITY AND URBAN CHRONO-METABOLISM. THE GREEN SPACES SUB-SYSTEM WITHIN THE COMPLEX LANDSCAPE SYSTEM
    Assoc. prof. arch. Cerasella CRĂCIUN PhD

    Sistemele crono-metaboliste urbane clasifică oamenii, obiectele și energia ca informații, articulează aceste circuite în viziune flexibila și pun ordine în rapoartele și grilele informaționale, precum și între unitățile de spațiu și unitățile de timp. Studiul…

  2. THE SMART MOBILITY AND THE STRUCTURING OF AN INTELLIGENT AND RESILIENT URBAN SYSTEM MODEL
    Assoc. prof. arch. Cerasella CRĂCIUN PhD

    Sistemele crono-metaboliste urbane clasifică oamenii, obiectele și energia ca informații, articulează aceste circuite în viziune flexibila și pun ordine în rapoartele și grilele informaționale, precum și între unitățile de spațiu și unitățile de timp. Studiul…

  3. TRANSPORTUL SUBURBAN/REGIONAL PE ȘINE, SOLUŢIE ALTERNATIVĂ ATRACTIVĂ PENTRU DIMINUAREA NAVETISMULUI CU AUTOTURISME
    Ing. Octavian UDRIȘTE

    Pentru început doresc să menţionez faptul că acest material nu a fost elaborat ca o lucrare știinţifică/teoretică. Este un material pragmatic, bazat pe studierea faptelor, care încearcă să prezinte argumente în favoarea sistemului de transport pe șine, politi…

  4. IMPLEMENTING THE TRAM-TRAIN SYSTEM FOR PUBLIC TRANSIT, THE KEY TO AN EFFICIENT MOBILITY IN THE WESTERN DEVELOPMENT REGION AND DKMT EURO-REGION
    Radu RADOSLAV, Mihai-Ionuț DANCIU

    The world urban population growth brings challenges that concern every one of the three components of the organic growth: economic, social and ecologic (Little D., Arthur, 2014). Their development will induce the necessity to assure extremely effective mobili…

  5. PREMISE ALE MOBILITĂŢII ÎN TERITORIUL SISTEMELOR URBANE. Două cazuri din România
    Conf. dr. arh. Cătălin SÂRBU

    Sistemele urbane, întemeiate sau nu instituţional, sunt rezultat al activităţilor umane dezvoltate în contextul determinărilor impuse de configuraţia geografică, de amplasamentul faţă de alte concentrări umane, de relaţiile cu marile căi de comunicaţie, dar ş…

  6. SOLUŢII INTERDISCIPLINARE PENTRU SATISFACEREA MOBILITĂŢII ÎN MARILE AGLOMERĂRI URBANE
    Drd.ing. Eugenia Alina ROMAN, Drd. ing. Vlad Cătălin ROMAN

    Transporturile din marile aglomerări urbane se confruntă astăzi cu efecte externe negative care conduc la diminuarea rolului lor util pentru societate. Dintre efectele externe negative resimţite deopotrivă de utilizatori, dar şi de persoane neimplicate în pro…

  7. CONSIDERAŢII ASUPRA INFLUENŢEI UTILIZĂRII POZIŢIEI CVASIVERTICALE ASUPRA CONFORTULUI ȘI DESIGNULUI AUTOMOBILELOR URBANE ALE VIITORULUI
    Șef lucr. dr. ing. Viorel ȘIȘMAN

    Lucrarea își propune să prezinte succint câteva posibile direcţii de dezvoltare viitoare a automobilului personal dedicat traficului urban. Pornind de la câteva observaţii generale privind problemele actuale ale civilizaţiei aflate în strânsă legătură cu mobi…

  8. INTERMODALITATE ÎN MOBILITATEA URBANĂ
    Prof. dr. ing. Mihaela POPA, As. dr. ing. Cristina OPREA, As. dr. ing. Aura RUSCA, As. dr. ing. Anamaria ILIE

    Mobilitatea urbană durabilă implică integrarea transportului public de călători cu deplasări nemotorizate, în mod eficient și eficace astfel încât locuitorul să aibă la dispoziţie alternative atractive pe care să le prefere deplasărilor cu automobilul. Integr…

  9. MOBILITATEA URBANĂ PENTRU PERSOANELE CU MOBILITATE REDUSĂ
    Asist. drd. arh. Vlad THIERY

    Spaţiile publice în oraşul contemporan trebuie proiectate în sensul accesibilităţii, prin conformarea mediului construit în acord cu nevoile utilizatorilor cu mobilitate redusă. Motivele acestei preocupări pentru accesibilitate în proiectarea urbană se pot în…

  10. TRANSPORTURILE IN PEISAJUL URBAN. PROBLEMATICA SI BUNE PRACTICI
    Lector dr. arh. urb. Mihaela Hermina NEGULESCU

    Timp de cateva decenii, in special in tarile fostului bloc comunist, evolutia si cresterea oraselor s-au facut sub influenta unui functionalism dus la extrem si a unei tot mai acerbe competitii pentru spatiul urban (resursa limitata in intravilanele localit…

  11. MĂSURI PENTRU CREŞTEREA SIGURANŢEI DEPLASĂRILOR PE REŢEAUA RUTIERĂ – CÂTEVA PROPUNERI PENTRU MUNICIPIUL BUCUREŞTI
    Conf. dr. arh. Mihaela Hermina NEGULESCU

    Creşterea siguranţei rutiere este un obiectiv al Comisiei Europene de interes ridicat pentru România care se plasează pe un loc superior în ierarhia ţărilor cu un număr ridicat de decese ca urmare a accidentelor rutiere. Modelele de organizare a reţelelor rut…

  12. REMODELAREA INTEGRATĂ A MOBILITĂŢII ŞI A SPAŢIILOR PUBLICE
    Conf. dr. arh. Mihaela Hermina NEGULESCU

    Creşterea explozivă a automobilităţii şi politica de satisfacere necondiţionată a exigenţelor acesteia, adoptată de marile oraşe timp de câteva decenii, sunt cauzele majore ale deprecierii spaţiilor publice şi a locuirii urbane, în general. Schimbarea de para…

  13. UTILIZAREA TEHNOLOGIEI ,,PARK AND RIDE”, O POSIBILĂ SOLUŢIE PENTRU ASIGURAREA MOBILITĂŢII DURABILE ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI
    Asist. dr. ing. Florin Valentin RUSCĂ, Asist. dr. ing. Aura RUSCĂ

    Mobilitatea extra-urbană, provenită din exteriorul aglomeraţiei urbane joacă un rol din ce în ce mai important în structura traficului oraşului. Se impune astfel necesitatea de a identifica noi soluţii urbane care să atragă utilizatorii infrastructurilor urba…

  14. REDUCEREA CONGESTIEI TRAFICULUI PRIN REZILIENȚA URBANĂ
    Drd. ing. Mihai Flavius GRIGORE, Prof. dr. ing. Vasile DRAGU, Drd. ing. Cristian ZANFIR

    Creșterea economică dar și schimbările în comportamentul de deplasare au condus la creșterea nevoii de mobilitate şiimplicit a volumului traficului rutier, cu implicații directe asupra efectelor externe negative ale transporturilor în viața socială. Printre …

  15. INTERACŢIUNI DINAMICE „MOBILITATE – URBANISM”
    Prof. dr. ing. Şerban RAICU, Ş.l. dr. ing. Dorinela COSTESCU

    Intercondiţionările dintre mobilitate/transport şi amenajarea teritoriului/urbanism sunt examinate distinct (în fiecare dintre cele două sensuri) cu scopul de a desprinde direcţii de acţiune conforme cu tendinţele de făurire a oraşului coerent. În lucrare sun…

  16. ACŢIUNI ASUPRA CERERII DE TRANSPORT ORIENTATE CĂTRE O MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ
    Conf. dr. ing. Vasile DRAGU, Drd. ing. Vlad Cătalin ROMAN, Drd. ing. Eugenia Alina ROMAN

    Satisfacerea nevoii de mobilitate prin sporirea continuă a capacităţii de circulaţie a condus la extinderi necontrolate ale infrastructurilor rutiere cu consecinţe nefavorabile asupra utilizării terenurilor, poluării atmosferice şi degradării peisajului natur…

  17. ASUPRA DEPLASARILOR NEMOTORIZATE IN MARILE AGLOMERARI URBANE
    As.ing. Anamaria ILIE, As.ing. Cristina STEFANICA

    Lucrarea analizeaza capacitatea deplasarilor nemotorizate de a se incadra in exigentele mobilitatii durabile in aglomerarile urbane prin reducerea congestiei. Sunt studiate infrastructurile destinate bicicletelor caracterizate prin prisma fluxurilor continu…

  18. Teme ale mobilității contemporane – examinări interdisciplinare
    Prof. emerit dr. ing. Șerban RAICU, Conf. Dr. ing. Dorinela COSTESCU

    Temele extinse ale mobilităţii, cu rădăcini în istorie și sociologie, presupun examinări interdisciplinare. Evaluarea consecinţelor sociale și economice ale mondializării și globalizării contemporane presupun examinări pluridisciplinare, și în special interdi…

  19. METODOLOGIE DE IMPLEMENTARE A INFRASTRUCTURILOR NECESARE DEPLASĂRILOR NEMOTORIZATE
    Asist. drd. ing. Anamaria ILIE

    Deplasările nemotorizate, în speță cu bicicleta, joacă un rol important în strategia pe care comisiile interdisciplinare de la nivelul administrațiilor locale o adoptă și o promovează. Există, însă, o serie de condiții ce sunt necesare a fi îndeplinite pentru…

  20. ENERGY POLE OF PERFORMANCE: ARAD ECOSTADIUM 2035
    Alexandru CANĂ, Roberto CANĂ, Andrei CORBAN, Marian DURBACĂ, David FARCAȘ, Titus P. FRENȚIU, Dennis T. FRENȚIU, Ovidiu GOGOȘAN, Alexandru MINA, Alexandru POSA, Marius TOLAN, Paul VINCZE

    „Polul energetic al performanței: EcoStadionul Arad 2035” propune un stadion inteligent care funcționează ca hub energetic urban, producând mai multă energie decât consumă prin fotovoltaice integrate, turbine de acoperiș și fațade active. O microrețea cu bate…