LOOKING FOR THE LOST SIGNIFICANCE OF PUBLIC SPACE

Autor/autori: PhD. architect and reader Gabriel PASCARIU

Rezumat: Cele 4 decade de comunism au generat o ruptură în mai toate domeniile vieţii sociale şi economice din România. O astfel de fractură este vizibilă atât în evoluţia structurilor urbane cât şi a vieţii urbane în general. O schimbare semnificativă a avut loc şi în ceea ce priveşte rolul şi percepţia spaţiilor publice. Modernizarea ţării şi a oraşelor care a început în primele decenii ale secolului al 19-lea şi a continuat până prin a 4-a decadă a secolului 20, a fost însoţită şi de dezvoltarea spaţiilor publice ca locuri ale contactului social, reprezentative şi atractive, adevărate nuclee de viaţă urbană. Regimul comunist a continuat realizarea de spaţii publice, ca simboluri ale noii epoci, negând adesea valorile de patrimoniu şi ţesutul urban tradiţional, atingând expresia paroxistică prin Casa Poporului din Bucureşti. Spaţiile publice erau concepute ca spaţii de reprezentare politică cu caracter festivist, menite să găzduiască adunări publice cu caracter politico-ideologic. Spaţiile publice au devenit o oglindă a unei societăţi artificial edificate, chiar dacă sub aspectul designului urban unele dintre ele au demonstrat calităţi remarcabile (de exemplu centrele civice din Baia Mare, Târgu Mureş, Suceava). Viaţa urbană s-a modificat în perioada comunistă, conectivitatea socială fiind descurajată, iar populaţia fiind determinată să adopte o viaţă mai degrabă introvertită. Urmarea a fost o scădere a interesului faţă de spaţiul public şi a contactului social conducând la o sensibilă pierdere de semnificaţie pentru "viaţă urbană". În perioada postcomunistă, în prima decadă, interesul pentru rolul şi calitatea spaţiului public de orice fel, în oraşele României, au fost în continuare scăzute, determinând o degradarea generalizată a acestora. Administraţiile publice s-au dovedit incapabile să gestioneze problema, fie din motive care au ţinut de lipsa de resurse fie de lipsa de cunoştinţe în managementul urban. În aceste condiţii, spaţiul public deschis, tradiţional şi-a pierdut din nou interesul şi atractivitatea şi a putut fi astfel relativ uşor şi rapid înlocuit de noile spaţii publice închise de drept privat: mall-urile comerciale şi hipermarket-urile, cu atmosfera lor strălucitoare, consumeristă. Totuşi, ultimii 6-8 ani indică o schimbare semnificativă, adusă mai ales de tânăra generaţie, care pare a dori şi susţine revitalizarea vechilor spaţii publice, obligând administraţiile să reacţioneze. Presiunea în această direcţie creşte şi datorită acţiunilor grupurilor şi elitelor culturale şi profesionale şi este dublată de Uniunea Europeană ca promotor al noilor concepte şi abordări exprimate în documente precum Carta de la Leipzig sau Declaraţia de la Toledo. Prezenta lucrare îşi propune să prezinte succint acest context al schimbării specific oraşelor României de azi.

Cuvinte cheie: spaţiu public, viaţă urbană, regenerare urbană, transformare, tranziţie

Abstract: The 4 decades of communism generated a rupture in most of the fields of social and economic life in Romania. Such fracture can be noticed in the evolution of the urban structures and of the urban life too. One significant change occurred in relation to the role and perception of the public spaces. The modernisation of the country and of the urban settlements, which began in the last decades of the 19th century and lasted until the 4th decade of the 20th century was accompanied by the development of public spaces too as places of social contact and representation of increased attractiveness real nucleus of urban life. The communist regime continued to build public spaces, but as marks of the new era usually neglecting the urban heritage and the traditional urban tissue, reaching its maximum expression in the House of the People in Bucharest. They were conceived as places of political representation and festiveness, as open places for organised political gatherings. They were a looking glass of an artificially built up type of society, although sometimes the urban design was of a good quality (example given: the civic centres in Baia Mare, Târgu Mureş, Suceava). Urban life itself, changed a lot during the communism, as social connectivity was discouraged and people were living a rather introverted life. The follow up was a certain lack of interest for public spaces and social contact leading to a reduced sense of urban life. The post-communist age, showed during its first decade, a reduced concern for the role and quality of public spaces of any kind in Romanian towns and cities, leading to a general decay of these spaces. The public administrations were unable to tackle the issue for various reasons, from scarcity of resources to lack of knowledge in urban management. Under the circumstances the traditional open public spaces lost once more their interest and attractiveness and were rapidly replaced by the new in-door public spaces of private origin, of the commercial malls and hypermarkets, with their glamorous consumerist atmosphere. However, for the last 6-8 years, there are significant signs of change, brought in especially by the young generation, which seems to value and support the revival of the old public spaces, enforcing the administrations to react. The pressure in this direction is also growing up on behalf of professionals and different cultural elites as well as on behalf of the EU as promoter of new concepts and approaches through documents such as the Leipzig Charter, or the Toledo Declaration. The paper is aiming to present a brief overview of this specific changing context of the Romanian towns and cities.

Keywords: public space, urban life, urban regeneration, transformation, transition

DOWNLOAD PDF